Analiza unității funcționale și economice: când este obligatorie cumularea achizițiilor publice?

Numărul contractelor sau codul CPV nu decide ce valori trebuie cumulate: trebuie analizate mai întâi obiectul achiziției și legătura reală dintre componente. În Ungaria există criterii distincte pentru o lucrare, serviciile care urmăresc același scop direct și produsele destinate unei utilizări identice sau similare. [1] Cumularea nu impune un singur contract sau loturi în toate cazurile: procedura se stabilește pe baza valorii corecte, ținând cont și de excepții. [2] [3]

Analiza unității funcționale și economice

Cinci pași de verificare. Detaliile și temeiurile juridice sunt explicate mai jos.

  1. Identifică obiectul achiziției

    Lucrări, servicii sau produse? Denumirea comună a proiectului nu este decisivă.

  2. Analizează legătura reală

    O lucrare unitară, servicii cu același scop direct sau produse destinate unei utilizări identice ori similare?

  3. Verifică excepțiile

    Alt cod sau altă finanțare nu oferă singure o excepție. Unitatea operațională autonomă și achiziția mixtă cer analiză distinctă.

  4. Calculează valoarea corectă

    Cumulează componentele pentru care legea o cere. Verifică procedura aplicabilă și excepțiile pentru loturi de valoare redusă.

  5. Decide separat organizarea contractelor

    Sunt posibile mai multe contracte. În Ungaria trebuie examinată lotizarea, iar excluderea ei trebuie motivată.

Renovarea unei săli de sport poate implica mai multe contracte. Acest lucru nu înseamnă, în sine, o neregulă. Întrebarea este dacă autoritatea a calculat corect valoarea achiziției și a aplicat regulile corespunzătoare. Potrivit Comisiei ungare de arbitraj în achiziții publice (KDB), o achiziție unitară poate fi realizată prin mai multe contracte, la momente diferite; problema este omiterea cumulării obligatorii și eludarea regulilor aplicabile. [2]

Acest ghid explică reperele europene, normele ungare și exemple din România și Slovacia. Unitatea funcțională și economică ajută la stabilirea faptului că prestații aparent separate aparțin aceleiași achiziții. Denumirea comună a proiectului nu oferă singură răspunsul. [1]

Reperul european: ce ne învață cele două cauze CJUE?

Cauza C-16/98 privea lucrări, în temeiul vechii directive privind sectoarele de utilități. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a analizat funcția economică și tehnică a rezultatului lucrărilor. Rețeaua de distribuție a energiei și iluminatul public erau legate, dar aveau funcții diferite: Curtea nu le-a considerat o singură lucrare. Legătura sau dependența dintre componente nu creează, prin ea însăși, o unitate. [4]

Cauza C-574/10, soluționată în temeiul Directivei 2004/18/CE, privea etapizarea serviciilor de arhitectură și proiectare pentru renovarea unei clădiri publice germane. Curtea a constatat încălcarea obligațiilor prin neaplicarea procedurii europene. În acel caz, etapizarea bugetară nu justifica evaluarea separată a serviciilor. Hotărârea nu impune cumularea generală a valorii unei clădiri cu toate echipamentele instalate în aceasta. [5]

Un cod CPV diferit permite calculul separat?

Codul descrie achiziția, dar nu înlocuiește analiza obiectului și a legăturilor reale. În Ungaria trebuie separate trei întrebări:

  • Lucrări: componentele fac parte dintr-o lucrare care formează o unitate funcțională tehnică și economică?
  • Servicii: comenzile urmăresc același scop direct și formează o unitate funcțională tehnică și economică?
  • Produse: sunt destinate aceleiași utilizări sau unor utilizări similare?

Dacă sunt îndeplinite criteriile legale, un contract separat sau alt cod nu justifică singur evaluarea separată. Invers, un proiect comun nu impune automat cumularea tuturor lucrărilor, serviciilor și echipamentelor. [1]

Exemplu: construirea unui cabinet medical și cumpărarea aparaturii nu se cumulează automat doar pentru că vor fi folosite în același loc. Trebuie analizate obiectele concrete și, dacă este cazul, normele privind achizițiile mixte. O regulă distinctă include în valoarea lucrării produsele și serviciile necesare executării ei, puse la dispoziție de autoritate. [6]

Finanțarea separată sau un alt departament intern nu sunt decisive în sine. Există însă o excepție reală: legea ungară permite evaluarea la nivelul unei unități operaționale care are propria structură economică și putere de dispoziție autonomă asupra bugetului său de funcționare. Nu orice departament distinct îndeplinește aceste condiții. [7] [8]

Nelegalitate obiectivă: ce trebuie demonstrat?

În practica ungară, constatarea divizării interzise nu necesită dovedirea relei-credințe sau a intenției de eludare. KDB confirmă acest lucru în decizia D.531/15/2022. [2]

Nu rezultă însă că orice contracte legate constituie automat o încălcare. Trebuie stabilite componentele supuse cumulării, valoarea estimată corectă și obligația eludată prin tratarea separată. Excepțiile legale, inclusiv cea pentru anumite loturi de valoare redusă în condiții stricte, necesită o analiză distinctă. [9]

România și Slovacia: repere naționale

În România, Legea nr. 98/2016 interzice calculul și divizarea care urmăresc evitarea procedurilor aplicabile. Legea reglementează separat valoarea cumulată a loturilor de lucrări și servicii, respectiv a produselor similare. Nu rezultă obligația de a cumula automat toate obiectele diferite dintr-un proiect. [10]

În Slovacia, legea interzice, de asemenea, divizarea care conduce la evitarea pragurilor și a altor obligații indicate de lege. [11] Decizia ÚVO 2036-3000/2025 este instructivă: chiar și atunci când există legături temporale, teritoriale și de conținut, trebuie analizată unitatea funcțională reală. În cauza respectivă, legăturile necesare nu au fost demonstrate neechivoc, iar procedura privind divizarea a fost închisă. Decizia a aplicat normele aferente achizițiilor de atunci; nu oferă o exonerare generală în alte cauze. [12]

Soluția legală: cumularea valorilor și atribuirea pe loturi

Calculul valorii și organizarea contractelor sunt decizii diferite. Valorile componentelor care trebuie cumulate se adună; pot exista mai multe contracte sau achiziții inițiate la date diferite, dacă sunt respectate regulile corespunzătoare. [2]

Atribuirea pe loturi poate ajuta întreprinderile mici specializate. În Ungaria, autoritatea trebuie să examineze această posibilitate și să motiveze nepermiterea ofertelor pe loturi. Dacă există loturi, valorile acestora intră în valoarea estimată. Directiva europeană permite lotizarea, fără să o impună pentru orice achiziție. [3] [13]

Ca ofertant, verifică pentru ce loturi poți depune ofertă și condițiile fiecărui lot. Valoarea cumulată nu înseamnă, singură, că trebuie să preiei întregul proiect. [14]

FAQ

Sursele de finanțare diferite permit evaluarea separată?

Nu în sine. Trebuie analizate legăturile dintre obiectele achiziției și excepțiile aplicabile. În cauza Autalhalle, etapizarea bugetară nu justifica evaluarea separată a serviciilor de arhitectură unitare. [1] [5]

Trebuie demonstrată intenția de eludare?

Pentru aplicarea regulii ungare privind divizarea nu trebuie demonstrată intenția subiectivă. Trebuie însă stabilite unitatea achiziției și calculul valorii care conduce la eludarea regulilor. [2]

Cum poate participa un IMM la o achiziție cu valoare cumulată?

Dacă anunțul permite oferte pe loturi, întreprinderea poate candida pentru lotul potrivit specializării sale, în limitele indicate. Loturile nu sunt disponibile în orice procedură; verifică anunțul. [3]

Ce verific dacă suspectez o divizare artificială?

Compară obiectul, scopul, calendarul și valoarea achizițiilor; identifică normele și excepțiile țării aplicabile. Un proiect comun sau coduri CPV diferite nu demonstrează singure o încălcare. Posibilitatea unei căi de atac, calitatea procesuală și termenele necesită analiză separată; nu presupune un drept automat de sesizare. [1] [12]

Hivatkozások

  1. 2015. évi CXLIII. törvény (Kbt.) — 16. § (4); 17. § (5); 19. § (2)–(4); 22. § (1)–(2)
  2. KDB D.531/15/2022 — 52. puncte
  3. 2015. évi CXLIII. törvény (Kbt.) — 16. § (3); 61. § (4)–(6)
  4. CJEU C-16/98, ECLI:EU:C:2000:541 — 36–38. és 52–56. puncte
  5. CJEU C-574/10, ECLI:EU:C:2012:145 — rezumatul oficial al hotărârii, obiect și dispozitiv
  6. 2015. évi CXLIII. törvény (Kbt.) — 17. § (5); 19. § (3); 22. § (1)–(2)
  7. 2015. évi CXLIII. törvény (Kbt.) — 16. § (4)
  8. 2014/24/EU — 5. articolul (2) alineatul
  9. 2015. évi CXLIII. törvény (Kbt.) — 19. § (2)–(5)
  10. Legea nr. 98/2016 — art. 11 alin. (1)–(2); art. 16–19
  11. Zákon č. 343/2015 Z. z. — § 6 ods. 16
  12. ÚVO 2036-3000/2025, 14. 4. 2025 — 103–107. puncte
  13. 2014/24/EU — 46. articolul (1)–(2) alineatul
  14. 2015. évi CXLIII. törvény (Kbt.) — 61. § (5)–(6)

Források

TenderVela

Utolsó szakmai felülvizsgálat: 2026-10-10

Următoarea oportunitate să fie pentru firma ta.

Noutăți, informații despre achiziții publice și licitații potrivite firmei tale – nu doar le citi, primește și notificări.

Înregistrează-te